Cataracta

Ce este cataracta?
Această afecțiune oculară apare, în majoritatea cazurilor, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, însă există și forme care se manifestă la vârste tinere.

Cataracta reprezintă o modificare treptată în structura ochiului, la nivelul lentilei, iar asta duce la o vedere din ce în ce mai afectată. Pacientului îi este impactată, în sens negativ, viața de zi cu zi, ajungând chiar la situații de orbire completă, precum și la alte complicații grave.
În general ambii ochi sunt afectați, însă scăderea în vedere nu este însoțită de durere, roșeață, mâncărime sau lăcrimare abundentă, de aceea multe persoane în vârstă nici nu acordă atenție simptomelor.
Cataracta se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: pe capsulă, cortex sau nucleu, iar în cadru aceluiași ochi pot debuta mai multe tipuri de cataractă.

Pe lângă formele de cataractă care apar la persoanele în vârstă mai există și cataracta juvenilă și cataracta congenitală-înnăscută, ambele fiind foarte rare.

Care sunt simptomele?
Afecțiunea poate debuta cu ceea ce se numește bucuria de scurtă durată, stadiul în care pacientul începe să vadă mai bine, chiar poate renunța la purtatul ochelarilor. Însă este doar o etapă scurtă, după care reapare vederea slabă și pacientul începe să poarte din nou ochelari. În acest moment este recomandat un consult oftalmolog pentru a stabili cauzele care generează vederea scăzută la pacient.
Printre simptomele timpurii putem menționa pierderea contrastului, senzații de strălucire, nevoia de mai multă lumină pentru a vedea clar.
În etapă ulterioară simptomele care se manifestă pot fi:

• vedere încetoșată, greoaie, neclară,
• reducerea acuității vizuale,
• senzație de strălucire,
• pierderea contrastului,
• intoleranță la lumină,
• necesitatea schimbării frecvente a lentilelor,
• vedere dublă,
• tulburări vizuale.

Cauzele cataractei

În apariția cataractei au un impact considerabil excesul de alcool, fumatul, precum și expunerea la razele UV.
Există o serie de cauze principale care conduc la apariția bolii și anume:
• Vârsta înaintată;
• Infecții și inflamații oculare;
• Traumatisme oculare;
• Diabetul zaharat;
• Glaucomul;
• Tratamentul cronic cu corticosteroizi – medicamente antiinflamatorii puternice;
• Factorii genetici;
• Leziuni oculare.

Cea mai eficientă metodă de prevenire a cataractei este o dietă bogată în fructe și legume, respectiv consumarea alimentelor bogate în luteină, antioxidanți, vitaminele E, C, B, seleniu, carotenoide.

Cum se tratează?
Cataracta se tratează doar chirurgical, iar în cadrul intervenției chirurgicale medicul oftalmolog înlocuiește cristalinul opacifiat cu unul artificial.

Operația de cataractă este o operație de rutină, durează câteva minute și se face cu anestezie locală. Intervenția se efectuează fără internare, nu este dureroasă, iar pacientul își poate relua activitatea chiar din a doua zi.

În timpul intervenției chirurgicale pacientul este monitorizat permanent de un medic anestezist.
Cristalinul artificial care se implantează este cu valabilitate nelimitată, acesta nu se mai strică, iar prețul variază în funcție de calitate și performanță.

Cristalinele articifiale sunt de mai multe feluri:
◦ există cristaline artificiale multifocale, care compensează nevoia de a mai purta ochelari, asigurând pacientului o vedere clară de la orice distanță;

◦ cristalinele torice se folosesc dacă pacientul are astigmatism, pentru corectarea acestora;
◦ dacă este necesar corectarea astigmatismului și a miopiei sau a hipermetropiei se folosesc cristaline multifocale torice;
◦ cristalinele monofocale pot conține un filtru galben împotriva efectelor negative ale luminii albastre asupra retinei. Aceste cristaline nu suplinesc ochelarii prescriși.

Este indicat ca pacientul să se prezinte imediat ce observă simptomele deteriorării vederii pentru un tratament timpuriu adecvat. Cataracta poate evolua diferit la cei doi ochi și poate duce la complicații sau accidente grave, datorită discomfortului sau chiar pierderea vederii în mod complet.

Dezlipirea de retina

Dezlipirea de retină este rezultatul procesului de separare a membranei vasculare retiniene, ea fiind ridicată sau deplasată din poziția sa normală. În unele cazuri pot exista doar mici zone ale retinei care sunt rupte numite rupturi de retină, acestea netratate pot duce la dezlipire de retină. Dacă nu este tratată prompt, dezlipirea de retină poate duce la pierderea permanentă a vederii.

Glaucomul

Glaucomul, boala cu 1000 de fete
Glaucomul reprezinta o serie de boli care afecteaza nervul optic. Nedectat la timp, poate incepe cu pierderea acuitatii vizuale si in timp poate duce la orbire Daca in faza initiala boala nu prezinta simptome vizibile pe masura ce aceasta inainteaza campul vizual se reduce simtitor si apare senzatia privirii ca printr-un tunel.

Fara un diagnostic corect si la timp, boala se finalizeaza cu pierderea totala a vederii.
Glaucomul este o boala cronica si progresiva, nu exista un tratament pentru glaucom care sa-l vindece in totalitate dar exista tratament pentru stoparea evolutiei. Detectia in timp a bolii poate duce la incetinirea progresiei si reduce efectele sale negative.

Factori de risc
– varsta peste 40 ani
– existenta unui istoric familial de glaucom
– diagnostic de: hipertensiune sau hipotensiune arteriala, diabet zaharat, migrene sau miopie mare
Cea mai buna metoda de a opri sau a reduce pierderea acuitatii vizuale asociata cu glaucomul este diagnosticul din timp al bolii cu ajutorul controalelor oftalmologice regulate.
Diagnosticul pentru glaucom nu implica investigatii neplacute, dar este primul pas in detectarea din timp a bolii si in prevenirea evolutiei acesteia spre un punct ireversibil.

Investigatii
Testele efectuate nu implica durere sau disconfort si permit medicului oftalmolog sa detecteze glaucomul inca in primele faze si astfel sa va ajute sa evitati consecintele ireversibile ale bolii.

Testarea acuitatii vizuale: este folosit un panou luminos pentru a verifica cat de bine percepeti literele si cifrele de la o anumita distanta
Testarea campului vizual: este verificata vederea periferica – orice pierdere de acuitate vizuala laterala poate fii un semn timpuriu al dezvoltarii glaucomului.

Dilatarea pupilei si vizualizarea fundului de ochi -medicul oftalmolog va examina astfel retina si nervul optic pentru orice semn ingrijorator
Tonometrie: acest examen implica masurarea tensiunii intraoculare , desi o tensiune intraoculara crescuta nu implica automat un diagnostic de glaucom ea indica o predispozitie spre aceasta boala.

Tomografia in coerenta optica – prin care se examineaza la nivel microscopic nervul optic si avem un rezultat atat calitativ si cantitativ. Reprezinta cea mai elocventa investigatie si cea mai moderna.

UN ADULT CU VARSTA DE PESTE 40 ANI ARE NEVOIE DE UN CONSULT OFTALMOLOGIC ANUAL.

Retinopatia diabetica

Retinopatia diabetica – Cauze, simptome, tratament

Potrivit unui studiu, intreaga lume se confrunta cu o pandemie de diabet zaharat tip 2, datorata occidentalizarii modului de viata, imbatranirii populatiei, urbanizarii, aspecte care au drept consecinte modificari ale alimentatiei, adoptarea unui stil de viata sedentar si cresterea obezitatii.

Predominanta diabetului zaharat difera semnificativ în functie de populatia studiata, varsta, sex, statusul socio-economic si stilul de viata.

Diabetul zaharat este asociat cu un numar mare de complicatii cronice al caror rezultat final este diminuarea calitatii vietii si mortalitate prematura.

Diagnosticarea si tratamentul precoce reprezinta strategia propusa pentru minimalizarea acestor efecte.

Din fericire, conform statisticilor, cel putin 90% dintre cei care merg la oftalmolog de prima data cand remarca o reducere a acuitatii vizuale (inainte ca retina sa fie afectata) sunt tratati cu succes.

Tratamentul retinopatiei diabetice este insa dependent de diagnosticul precoce. Cele mai multe persoane cu retinopatie nu au simptome. Chiar si forma mai periculoasa, retinopatia proliferativa, se desfasoara de obicei fara niciun simptom, pana cand este prea tarziu pentru a o trata. Din acest motiv este foarte important sa mergi periodic la oftalmolog, pentru examinari.

Cauzele retinopatiei diabetice:

Hiperglicemia (valori crescute ale glucozei in sange) si durata diabetului;
Fumatul si lipsa activitatii fizice asociata obezitatii cresc riscul complicatiilor oculare;
Hipertensiunea arteriala; Dislipidemia (valori crescute ale colesteroluluii si trigliceridelor din sange);
Hemodializa se asociaza mai frecvent cu agaravarea leziunilor retiniene si maculare decat dializa peritoneala si transplantul renal;
Diabetul gestational apare la femei insarcinate care nu au diabet si care fac glicemii mari in timpul sarcinii. Aceste femei nu au risc de retinopatie diabetica dar au risc crescut de diabet in urmatorii ani.

Simptome in retinopatia diabetica: Mult timp retinopatia diabetica poate fi asimptomatica. Acest lucru inseamna ca pacientul are retinopatie diabetica si nu stie (nu are simptome vizuale)

Modificari de vedere care pot aparea in retinopatia diabetica:

  • Pete sau “muste” in campul vizual;
  • Vedere incetosata si senzatia de vedere printr-un val sau geam murdar;
  • Imagine deformata si distorsionata;
  • Dificultati la scris si citit;
  • Amputari ale campului vizual (zone intunecate in campul vizual);
  • Pierderea totala a vederii la un ochi;
  • Mai rar puncte intunecate sau luminoase.

Pentru a investiga retinopatia diabetica este nevoie de un consult oftalmologic complet si investigatiile necesare precum:

Anamneza (tipul de diabet, vechimea bolii, factorii de risc si alte boli associate, etc.);

  • Determinarea acuitatii vizuale cu corectie (NU se pot prescrie ochelari de la prima examinare);
  • Examinarea la biomicroscop a polului anterior al ochiului;
  • Masurarea tensiunii oculare;
  • Dilatarea pupilei (la pacientii cu diabet dureaza mai mult);
  • Examinarea la biomicroscop a polului anterior dupa dilatare;
  • Examinarea la biomicroscop a polului posterior (se vad stereoscopic macula, papila nervului optic, retina, vasele de sange si modificarile vitrosului);
  • Pentru unele cazuri medicul opteaza pentru gonioscopie(inainte de dilatare) si/sau oftalmoscopie indirecta.

Dupa examinarea fundului de ochi, medicul mai poate recomanda: tomografia maculei (OCT macular), angiofluorografia retinei, ecografia oculara. Este necesar consult oftalmologic urgent si echilibrarea glicemiei. Prognosticul vizual este bun si diplopia se remite in 2-3 luni fara afectarea vederii.

Screeningul retinopatiei diabetice:

Diagnosticul precoce al retinopatiei diabetice este foarte important pentru depistarea si tratarea leziunilor retinei si se poate face doar prin examen oftalmologic.

Examenul oftalmologic periodic chiar si in lipsa unor simptome vizuale este numit screening al retinopatiei diabetice este cu eficienta sigura in prevenirea orbirii prin retinopatie diabetica.

Programul de screening se face in functie de tipul de diabet si de stadiul retinopatiei diabetice:

Pacientii cu diabet fara retinopatie diabetica trebuie sa faca examen oftalmologic 1 data pe an.
Pacientii cu tip 1 de diabet pot face examen oftalmologic la 3-5 ani de la debutul diabetului.
Pacientii cu tip 2 de diabet trebuie sa faca examen oftalmologic la diagnosticarea diabetului.

Pacientii cu tip 1 si tip 2 de diabet au urmatorul program de screening in functie de stadiul retinopatiei diabetice:
• Retinopatia diabetica neproliferativa, stadiul incipient si mediu – examen oftalmologic la 6 luni;
• Retinopatia diabetica neproliferativa avansata – examen oftalmologic la 3-4 luni.